Fără titlu

Poate ca acum un an nu simțeam ca voi regreta, dar acum regret.
        Sunete, imagini, poate tot? Se poate să aşezi pe o pagină nişte rânduri apoi să-ți pară rău? Ce bine că eşti! Ai să ma ierți in fiecare noapte, şi am să te mint in fiecare zi. Aş fi vrut să vezi că-mi pasă, dar e prea rece. Poate că nu exista niciun sens. Rece dar cald. Călduț... păcat.
Să incep asta cu ceva mai mult sens, poate? Se poate să nu. Şi sper să nu. Cade un fulg, apoi un strop de apă. Poate un nor nehotărât? E ca mine, desigur! Mă ştie. Mă recunoaşte oriunde mă duc. Al naibii! O să-l blestem intr- zi... dar când se va întâmpla asta? Nu voi face asta, e o lume liberă şi-l voi lăsa sa ma urmăreasca, dar mă deranjeaza! Ce nesuferit! Fireşte, sunt nebună. E doar un nor. Uneori nici nu e pe cer. N-are sens pentru voi dar pentru mine... are. Are mai mult decât imi voi inchipui vreodată! De ce domne, de ce? Copilită fără minte!
     Ce trăiri? Că nu le vad. Sunt oarbă? A mai vazut cineva un om sa fie şi orb, şi nebun? Am auzit ca au simțurile mai dezvoltate. Ce să faci cu ele? Nimic, boss!
   E un drum scurt spre nebunie, ai grijă. L-am călcat şi îmi place. Urmează demența?
   Cât de singur te simți? Oare e bine? E perfect, man!
Pantalonii merg cu nişte bocanci, de ce nu? S-au rupt? Ce frumos!
Îmi spune: Regreți?
Îi răspund: uhm, nu domne! Ba da! Cred că da. Dar norul e de vina! N-am crezut asta până nu l-am văzut in acțiune. Ce tâmpit, Dumnezeule!