Divin

Te-am vanat nopti intregi, te-am prins si te-am pastrat pentru mine.  
      Mi-am gasit fericirea si alinarea in tine. Am ajuns sa-ti ofer iubire. M-ai salvat si m-ai ridicat.  Lucru magnific, mi-ai fost alaturi in cele mai grele momente dar si in cele mai fericite. M-ai facut sa uit de tot ce ma inconjoara, sa ma gandesc doar la mine. Mi-am format propiul univers alaturi de tine. M-ai facut sa ma indragostesc asa cum nu m-am indragostit de nimeni.
Cine este, te intrebi, nu? E muzica!

Rise and shine!

Te-ai obsinuit sa te pastrezi in umbra altora, nu? Mic, ascuns si neprivit. Ce s-ar intampla daca pentru tine tu ai fi universul tau? N-ai sa inveti ce e frumos pana nu te descoperi pe tine.
  Suna ciudat spus de mine, nu? De parca eticheta voastra fata de mine e valabila... Pacat, nu e. Pentru ca mai presus de orice, sunt eu. Ma dezvolt, cresc si ma ingrijesc (psihic) singura. In realitate nimanui nu-i pasa de tine. De ce ai dezvolta pe altcineva inaintea ta? Nici pentru ca le porti iubire. Sunt doar prezente, dar devin insensibila si daca m-ai cunoaste... ai stii ca nu sunt.
Cum ai putea sa ai incredere in altii dar in tine nu? Asa usor te vinzi? Nu dai doi bani pe tine. Daca intr-o zi ti-ai pune descrierea pe o foaie? Te-ar ajuta sa descoperi ca esti o  mina de aur? Mai putin daca nu exista increderea si cunoasterea de sine.
Ca un scurt exemplu, as putea spune despre mine urmatoarele:
-am incredere in mine si in forta din mine
-stiu ca pot mai mult
-nu am destula autoritate fata de mine, sunt o visatoare ce se lasa dusa de val
-nu am legatura cu lumea ce ma inconjoara, din punct de vedere politic
-muzica pentru mine e un dar divin
-imi place singuratatea, nu-mi plac anturajele care ma trag in jos
-il iubesc pe Bukowski dar singurul lucru in comun pe care il avem in comun este tristetea iar alinarea com una alcoolul
-sunt destul de puternica incat sa zambesc mereu, orice s-ar intampla
-cand beau devin sensibila, uneori agresiva
-tind sa cred ca lumea e inca un loc bun
-nu am talent la desen, am facut un liceu de arta pentru a ma descarca. Am inceput sa las desenul uitarii inca din clasa a 10a, cand m-am concentrat pe pictura abstracta... adevarata modalitate de a ma descarca. Plus ca e senzatie frumoasa cand oamenii se intreaba ce ai vrut sa reprezinti
-am renuntat la tot ce tine de Arte plastice

As putea sa mai scriu dar am spus ca dau un mic exemplu.  Acum, voi face o mica liste de dorinte.
Sa incepem: 
-imi doresc sa absolv facultatea de drept
-imi doresc sa devin un om bun
-imi doresc dispretuire, pentru ca asa cresti
Alte dorinte nu am, deocamdata. Incearca sa faci acelasi exercitiu. Ai sa vezi ce om interesant si nedescoperit zace in tine.
Uita de prejudecati, uita de tot, adu-ti aminte doar de tine.
De data asta, doar tu contezi.
   Dupa atata "narcisism", sa trecem la partea in care inveti sa iubesti persoanele din jurul tau si inveti sa le oferi caldura. Incearca sa uiti ca au pacatuit. Cine esti tu sa-i judeci? Ofera-le sprijin, intotdeauna.

  Simt ca trebuie sa inchei, si sa spun ca stiam ca sunt visatoare dar acum.... WOW, SUNT CEA MAI MARE VISATOARE.

Late night thoughts

  Ma intreb mereu de unde atata ura, apoi imi spun ca fara ea probabil vietile noastre ar fi plictisitoare. Dar de unde apare ea? Din dezamagirea data de cineva, uneori din orgoliu si alteori din autoeticheta.
   Interesant ar fi te gandesti bine si sa descoperi ca e un sentiment fals, ori mai putin puternic de iubire. Ai putea sa urasti cea mai apropiata persoana dar facandu-ti dor, iubirea sa reapara. Tind sa cred ca ura e o prostie. Cred in iubire, stiu ca invinge mereu. Este o antiteza... binele invinge raul, intotdeauna. Mai tarziu sau in cinci minute, castiga.
Cred in evolutia omului, odata cu inaintarea in varsta. Esti mai intelept, mai intelegator, mai bun. Cred ca singurul rau pe care Il poti face cuiva este raul asupra propiei persoane, neconditional, avand incredere in alegerile de pe moment.

Oglinda

Inainte de toate, cine sta, cine te ghideaza, cine te admira, cine-ti spune ca e bine? Tu sau e reflexia ta, intr-o oglinda? Ce spui daca e o umbra? Sau pur si simplu te oglindesti in balta formata dupa ploaie. Poate e magica! "Ploaia care va veni, le va potopi pe toate". Unde se duc pacatele tale, dupa ce le arunci? Crezi intr-adevar ca tot ce arunci este forta negativa din tine? Ce se intampla daca mai ramane? Cum raspunzi la intrebarea asta? Stii raspunsul? Ca eu nu...
    Merge sa negi, se aseaza si apoi te accepti. Ce se intampla cu tine daca te transformi intr-un mizerabil, tu fiind constient de asta.
     Iti place?
  Care mai e rostul? Eu pot sa fiu ultimul om, dupa parerea lumii, daca mie-mi place este tot ce conteaza!
Ii dai uitarii pentru ca nu te inteleg? Poate nu te exprimi cum trebuie? Te-ai gandit vreodata ca poate tu esti problema? In tine, tu! E oare o fuga fara sfarsit? Te ascunzi pana cand?  Iti stergi trecutul anuland amintirile? Pe ale tale, da! Dar pe ale lor, cine? 
    Uneori te simti privit, dar de cine? Nu mai e nimeni in spatele tau, sa te vegheze. E oglinda ta? Prea multe intrebari, nu? Oh, nici n-am inceput!
Iti place sa nu te dezaprobe nimeni, nu? De ce? Pentru o doza minima de satisfactie si apreciere?
     Ai incercat vreodata sa-ti ceri iertare fata de tine? De vechea persoana? Poate iti duce dorul, nu e singura. Era mai bine inainte? Ai experimentat sentimentul asta, sunt sigura. Cum te simti cand oglinda te dezaproba? Si nu vorbesc de fizic aici. Nu-mi pasa de fizic, pana nu ai 1,90 si ochii verzi. Pana atunci, imi pasa de mintea ta. Cum se simte? Are nevoie de medic? Degeaba simte asta, ca n-o sa primeasca tot ajutorul. Nu se poate. Cu toate astea, apreciaza-l si pe acela care te multumeste cel mai putin.
Te mira cand oamenii te apreciaza pentru ce esti? Pe mine da, pentru ca eu ma stiu altfel. Are rost sa inchei? Oricum n-o sa inteleaga nimeni ce am vrut sa spun. E doar un mod de a ma descarca, se aduna.

Pierdut

Stiu ca nu mai sunt eu cea care sa-ti faca ziua mai buna, sau macar sa-ti puna un mic zambet pe fata.
    Am realizat asta, din pacate... Perspicace, ca intotdeauna. Dar sper sa nu uiti niciodata ca te iubesc, orice ai fi tu acum... Un nebun, ceva nou sau pur si simplu tu. Poate ca n-ai nevoie de mine asa cum cred eu, poate doar sunt ceva celest pentru tine. Ai nevoie de mine doar ca sa te veghez dar pe mine cine ma vegheaza? Poate tot EU...

Fără titlu

Poate ca acum un an nu simțeam ca voi regreta, dar acum regret.
        Sunete, imagini, poate tot? Se poate să aşezi pe o pagină nişte rânduri apoi să-ți pară rău? Ce bine că eşti! Ai să ma ierți in fiecare noapte, şi am să te mint in fiecare zi. Aş fi vrut să vezi că-mi pasă, dar e prea rece. Poate că nu exista niciun sens. Rece dar cald. Călduț... păcat.
Să incep asta cu ceva mai mult sens, poate? Se poate să nu. Şi sper să nu. Cade un fulg, apoi un strop de apă. Poate un nor nehotărât? E ca mine, desigur! Mă ştie. Mă recunoaşte oriunde mă duc. Al naibii! O să-l blestem intr- zi... dar când se va întâmpla asta? Nu voi face asta, e o lume liberă şi-l voi lăsa sa ma urmăreasca, dar mă deranjeaza! Ce nesuferit! Fireşte, sunt nebună. E doar un nor. Uneori nici nu e pe cer. N-are sens pentru voi dar pentru mine... are. Are mai mult decât imi voi inchipui vreodată! De ce domne, de ce? Copilită fără minte!
     Ce trăiri? Că nu le vad. Sunt oarbă? A mai vazut cineva un om sa fie şi orb, şi nebun? Am auzit ca au simțurile mai dezvoltate. Ce să faci cu ele? Nimic, boss!
   E un drum scurt spre nebunie, ai grijă. L-am călcat şi îmi place. Urmează demența?
   Cât de singur te simți? Oare e bine? E perfect, man!
Pantalonii merg cu nişte bocanci, de ce nu? S-au rupt? Ce frumos!
Îmi spune: Regreți?
Îi răspund: uhm, nu domne! Ba da! Cred că da. Dar norul e de vina! N-am crezut asta până nu l-am văzut in acțiune. Ce tâmpit, Dumnezeule!

Pământule

Poate o sa prind radacini in tine, pamantule. Vreau ca fiecare centimentru sa rodeasca, sa nu mai fie nimic gol. Vreau sa ma legi in lanturile tale, sa ma tii strans, sa nu ma las sa ofilesc. Sa-mi dai sansa sa infloresc, sa-ti arat bogatia mea. Vreau sa te readuc la viata, sa-ti demonstrez ca poti. Am sa lupt pentru asta, sa lupt pentru stapanii ce te-au ignorat.