Mereu simt ca traiesc in... nu stiu cum pot descrie sentimentul. Incerc sa-i inteleg, sa le cred povestile dar cum ramane cu mine? Cine incearca sa ma inteleaga, cine imi crede povestea? Oare exista persoana care sa fie putin mai egoista? Nu mi-am petrecut destul timp salvand oameni? Asta primeste eroul povestii? Nimic?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu